Terapia cu laser

Efectele laserului asupra celulelor vii/organismului:

1.Stimulează imunitatea locală.

După pandemia Covid mai ales, nivelul de cunoaștere a fiziologiei și fizio-patologiei imunității în general a crescut dar puțini sunt cei care cunosc faptul că avem printre mecanismele de apărare și vindecare și o imunitate locală.

Altfel spus, anticorpii produși în zona tratată cu laser rămân pe loc și asigură paza și protecția zonei până când detoxifierea locală și regenerarea/vindecarea se stabilizează.

2.Stimulează producerea ”anestezicelor naturale” tip endorfine și prostaglandine.

Avem o cantitate oarecare din aceste anestezice naturale în permanență în piele și în toate organele. Dar când durata și intensitatea durerii depășeste o anumită limită, o percepem și primul gest este de a recurge fie din proprie inițiativă fie că urmare a recomandării medicului/terapeutului la medicamente antialgice.

Aceste două efecte 1 și 2, sunt tipice laserului/luminii pure.

3.Imbunătățește circulația sangvină și limfatică, prin faptul că ajută pereții vaselor să-și recapete elasticitatea necesară pentru a drena eficient produșii rezultați în timpul metabolismului ca și aportul adecvat de oxigen și substanțe nutritive necesar.

4. Stimulează metabolismul celular în ansamblu.

 Odată asigurată protecția zonei (punctul 1), asigurată micșorarea/dispariția durerii (punctul 2), asigurată ”curațenia generală” și aprovizionarea cu ”materia primă” necesară (punctul 3), fiecare celulă din zona tratată poate începe procesul de vindecare.

Felul în care laserul pătrunde în zona tratată.

Are importanță în înțelegerea schemelor de tratament. Este vorba de pătrundere, difuzare atât în profunzime – până la 5-7 cm, cât și în jurul zonei în care se aplică probul, aproximativ 1,5-2 centimetri. Rezultă astfel pe secțiune forma unei jumătăți de ou, nu ca un cui bătut cum există tendința să se creadă spontan.

Acest model de funcționare răspunde la întrebarea:

Cum este posibil să fie eficient în atât de multe afecțiuni cum sunt de exemplu categoria afecțiunilor musculo-scheletale sau arsuri, ulcerații, traumatisme, etc.

La următoarele întrebări răspunsurile sunt mult simplificate, urmând să le reluăm și să le dezvoltăm ulterior. Se referă la afecțiunile musculo-scheletale care au ca simptom comun durerea:

– cronică = durează de mai mult de 6 luni,      

-subacută = între 3 și 6 luni sau

-acută = până în 3 luni

Ce rezultat se poate obține?

Rezultatele sunt individuale, depind de:

-vârsta pacientului,

-diagnostic,

-de vechimea și stadiul acestuia,

-afecțiuni asociate (comorbiditatea),

-stil de viață,

-grad de stres la job și în familie.

Practica arată o ameliorare cu 50-95 %. De obicei durerea și capacitatea de miscare sunt cei doi parametri care sunt luați în calcul de către pacient.

De câte ședințe este nevoie?

Între 5 și 15 ședințe în faza inițială, urmând apoi eventual cele de întreținere care pot fi între 1 ședință (nu tot pachetul)/lună până la 1 ședință/an.

Care este durata unei ședințe?

Între 5 și 30 de minute, la care se adaugă 5-10 minute de pregătire a zonei, eventual aplicare de produs antiinflamator.

Este dureros tratamentul?

Nu, tratamentul nu doare, dimpotrivă pacientul simte după primele minute relaxare, scădere a intensității durerii.

Există în schimb cele 3 posibile stări/reacții pe care pacientul le poate simții după prima sau a 2-a ședință de tratament:

1.Reacția de oboseală plăcută. De fapt este rezultatul relaxării musculare după o perioadă de contractură prelungită. Creierul trasmite semnalul că vrea să canalizeze energia primită acolo unde este nevoie și ca atare toate celelte activități ar trebui reduse la minim.

2.Reactia de vindecare imediată. De multe ori faptul că chiar după prima ședință durerea dispare sau se diminuează semnificativ îl face pe pacient să se creadă vindecat, să facă efort fizic mai mare. Mai ales femeile au tendință să meargă acasă și să recupereze din muncile din gospodarie-șters geamuri, spălat, etc. sau sportivii care se grăbesc să revină în competiții.

3.Reacția dureroasă, care poate să apară, dar nu este obligatoriu, după prima sau a 2-a ședință. ”Pornirea” mecanismelor de vindecare poate «răscolii» organismul-este expresia pe care părinții și bunicii noștri o foloseau când mergeau în stațiunile balneare, despre primele zile de tratament.Apare mai ales dacă pacientul recurge în același timp/aceeași zi la alte terapii și tratamente fără să spună și fărș ca acestea să fie stabilite de echipa de terapeuți, cu ordinea, intensitatea, doza corecte sau când experimentiând efectul de la punctul 2, fac efort fizic peste cel mediu.                                               

Cât de dese trebuie să fie ședințele?

În principiu la 2-3 zile interval în cazul în care sunt necesare 5-10 ședinte, apoi la 1 săptămână interval următoarele 5 în cazul în care sunt necesare 15 ședințe.

Cât costă o ședință?

În România ședințele de laserterapie sunt compensate de Casa de Asigurări cu o sumă care nu acoperă însă costurile reale (de amortizare a costului aparatelor, chirii spațiu, costuri de întreținere, salarii personal). Deci intră în discuție co-plata pacientului. În ideea pe care ne-o propunem cu acest proiect am gândit soluții pentru început  pentru terapeuții care participă la curs sau grupul de pacienți cu care ne propunem startul/implementarea metodei.

Cum se raportează laserterapia la tratamentul medicamentos?

În niciun caz nu se întrerupe tratamentul medicamentos de la începutul terapiei laser. În practică și întotdeauna treptat se micșorează doza de antialgice în primul rând.

O precizare se impune: când un pacient este pe tratament cu cortizon de o perioadă îndelungată, efectul tratamentului se instalează ceva mai lent datorită efectului de afectare o vaselor capilare-unul din efectele secundate ale cortizonului.

Care sunt contraindicațiile?

Există contraindicații relative astfel:

-graviditatea în primele 3 luni de sarcină în zona abdomenului,

-pacienții cu epilepsie în zona capului, întrucât lumina poate declanșa criza epileptică. În schimb în altă parte a corpului și cu ochelari de protecție pentru pacient se poate efectua terapia.

-pacienții cu tumori maligne care tocmai efectuează tratament citostatic sau de iradiere a tumorii/metastazelor. Tratamentul cancerului este un angajament sensibil în care de cele mai multe ori nu există certitudini iar pacienții și aparținătorii sunt extrem de afectați emoțional.

Poate provoca laserterapia cancer?

Răspunsul este nu și se explică prin urmatoarele:

– prin natura fizică a luminii: lungimile de undă folosite sunt la mare distanță de cele demonstrat cancerigene și anume până la 300 nanometri lungime de undă.

Laserul cu cea mai mică lungime de undă începe la 435 nanometri, iar cele de elecție pentru afecțiuni musculo-scheletale au 808 și 904 nanometri lungime de undă.

-în vivo s-a demonstrat că efectul de stimulare a producției locale de anticorpi este mai puternic decât cel de stimulare a dezvoltării a tumorilor/metastazelor.

-nu s-au semnalat cazuri care să contrazică aceste argumente. În cazurile când tratamentul unei zone nu dă rezultatul prognozat se suspicionează o tumoare benignă sau malignă/metastază și se continuă investigarea pentru lămurirea diagnosticului. Nu am găsit ( Societatea Medicală Suedeză de Laserterapie) raportate cazuri în care în urma terapiei laser să se fi produs sau accelerat un proces malign.

De altfel ca regulă de bază este ca înainte de începerea unui tratament laser, se efectuează o anamneză riguroasă, se coroborează toate datele din investigațiile de până atunci, analizele de laborator, eventual se efectuează investigații suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic.

Ce risc există pentru ochi?

Tratamentul în zona feței poate creea panică, de aceea se recomandă închiderea ochilor și folosirea ochelarilor de protecție la pacienții anxioși. Corectarea defectelor de vedere cu laser este o tehnică bine cunoscută în România. Vorbim de un laser chirurgical cu formă de construcție adaptată, dar care are la bază aceleași caracteristici fizice. Dacă un laser chirurgical este greșit folosit, îndreptat intenționat un timp îndelungat spre ochi poate cauza leziuni, dar nu și laserele biostimulatoare.

Succesul terapiei depinde de:

– cunostințe temeinice ale terapeutului,

– un diagnostic corect,

– un aparat laser de calitate,

– asigurarea ca pacientul și/sau aparținătorii au înteles și asimilat informațiile necesare,

-ca așteptările sunt realiste.

Relația cu alte metode de tratament este una complementara. Este total greșit și neetic să afirme cineva că toate celelate metode de tratament de recuperare de exemplu “nu sunt bune”.

De la caz la caz, în funcție de diagnostic, rezultatul se amplifică combinând laserul cu altă/alte terapii. Cea mai frecventă și benefică asociere este cu masajul medical de câteva minute în cadrul aceleiași ședințe. Iarăși în funcție de diagnostic și particularitățile cazului alte terapii de recuperare pot fi programate în aceeași zi sau alternativ.

Daca este atât de bun, de ce nu sunt lasere în fiecare unitate medicală?

-Este o metodă ”tânără”- doar puțin peste 100 de ani, în comparație cu alte terapii de exemplu acupunctura consacrată de acum 5 000 (cinci mii) de ani în China inițial. Nevoia de precauție este legitimă până la un punct, orice nouă metodă sau terapie trebuie să acumuleze studii aprofundate și mai ales să obțină proba timpului. Nimeni nu poate spune cu exactitate și obiectivitate de 100% cât este acel timp. De exemplu aparent paradoxal în România și alte țări din Estul Europei Casa de Asigurări a acceptat să deconteze terapia laser și a trecut-o astfel din categoria ”terapii alternative” la cele de recuperare consacrate. Schimbările politice, nevoia și dorința de ”a ajunge din urmă” occidentul au permis acest lucru. În Suedia, țara mai conservatoare a fost nevoie de mai mult timp până când  tratamentele laser și-au câștigat dreptul de ”consacrate”.

Pentru tratamentele cu laserele biostimulatoare se folosea expresia de terapie cu lumină până în urmă cu câțiva ani. Acum laserterapia ca și laser punctura apare  pe lista tratamentelor profilactice pentru dureri cronice.

– Concurența cu industria de medicamente în primul rând a frânat puternic amplificarea folosirii laser terapiei.

– Percepția greșită mai ales din necunoaștere sau interesul doar pentru câștigul financiar de terapie concurent față de alte metode de recuperare.  

Răspuns la alte întrebări frecvente:

1.Dacă prezența în corp a tijelor, protezelor, stenturilor, etc., afectează tratamentul sau constituie contraindicație.

Nu, toate acestea nu reprezintă contraindicație și nu provoacă efecte secundare nedorite. 

2.Dacă la copii tratamentul laser în zona cartilajelor de creștere poate provoca o creștere anormală?

Nu, nu s-au raportat astfel de cazuri. Procesul de creștere se află sub directa conducere hormonală iar doza de laser utilizată este mică, ea consumându-se pentru scopul de a echilibra funcționalitatea zonei tratate. Dacă există însă disfuncționalități hormonale diagnosticate, decizia de tratament se cântarește în funcție de nevoia existenta și cu controlul periodic al parametrilor de creștere. De exemplu în cazul unei intervenții chirurgicale pre și post când riscul complicațiilor mai ales infecțioase este mare.

”Fereastra terapeutică” este expresia care definește intervalul dintre doza minimă și cea maximă în care laserul își face efectul. Doze mai mici par să nu producă nici un efect ce poate fi clinic remarcat iar la doze peste limita superioară se produce fenomenul de inhibiție. Nu este pe deplin explicat, se pare că este un mecanism de apărare. Cu alte cuvinte nu o doză mai mare produce un efect mai bun.

GaAs-(galium-arsenid) laser (904 nm, infrarosu- invizibil)
Este cel mai bun pentru afecțiuni cu localizare profundă, în general afecțiuni musculo-scheletale indiferent dacă este vorba de uzură, suprasolicitare, traumatisme, inflamație, infecție, mecanism auto-imun.

Practic vorbim de durere la nivel articular, mușchi, tendoane.

Exemple concrete:

– dureri de spate – de la ceafă până la coccige,

– umăr dureros, coate, mâini,

– dureri de șold, genunchi, gambe, picior,

– fibromialgia,

– sinuzita,

 -otita,

– tinitus,

-pareze, paralizii,

-“burn out”/epuizare fizică și psihică.

Iată, pe scurt, premii Nobel legate de lasere (1901→prezent), separate în: (A) lasere în general și (B) aplicații biomedicale/medicale.

Multe descoperiri sunt premiate la Fizică/Chimie dar au aplicatie directa în medicină( ex.: LASIK, microscopie de super-rezoluție, MALDI-MS, clești optici).

Tehnologiile laser premiate au devenit standarde în imagistică, diagnostic și intervenții.

(A) Lasere – descoperiri și tehnologii de bază (Fizică & Chimie)

• 1964 – Fizică: C.H. Townes, N.G. Basov, A.M. Prokhorov — teoria și realizarea maserului/laserului.
• 1981 – Fizică: N. Bloembergen, A.L. Schawlow (și K. Siegbahn) — spectroscopia laser și dezvoltări în optică neliniară.
• 1997 – Fizică: S. Chu, C. Cohen-Tannoudji, W.D. Phillips — răcirea și capturarea atomilor cu lumină laser.
• 1999 – Chimie: Ahmed Zewail — femtrochimie (impulsuri laser ultrarapide pentru a observa reacții chimice în timp real).
• 2005 – Fizică: R.J. Glauber (coerența cuantică a luminii), T.W. Hänsch & J.L. Hall — pieptenele de frecvențe optice (metrologie laser ultra-precisă).
• 2018 – Fizică: A. Ashkin (clești optici), G. Mourou & D. Strickland — amplificarea cu impulsuri cvasipompate (CPA) pentru lasere ultraintense.
• 2023 – Fizică: P. Agostini, F. Krausz, A. L’Huillier — impulsuri de attosecundă (optică laser extrem de rapidă).

(B) Legături cu medicina / biologia (aplicații directe sau platforme esențiale)

• 1903 – Medicină: Niels R. Finsen — fototerapie cu lumină concentrată pentru tratarea lupusului vulgar (pre-laser, dar strămoș conceptual al terapiei cu lumină).
• 1999 – Chimie: Ahmed Zewail — femtosecunde: a deschis drumul către spectroscopii ultrarapide folosite azi în biochimie și biologie structurală.
• 2002 – Chimie: John Fenn, Koichi Tanaka (și K. Wüthrich) — ionizare „moale” în spectrometrie de masă; ramura MALDI este bazată pe impulsuri laser și a revoluționat proteomica/diagnostica.
• 2014 – Chimie: S. Hell, E. Betzig, W.E. Moerner — microscopie cu super-rezoluție (STED, PALM/STORM), tehnici excitate/detectate cu lasere, transformatoare pentru imagistică celulară în medicină.
• 2018 – Fizică: Mourou & Strickland — CPA: baza laserelor chirpate cu aplicații clinice (ex. chirurgia refractivă/LASIK, fotodisrupție tisulară precisă); A. Ashkin — clești optici pentru manipularea celulelor/biomoleculelor fără contact.
• 2023 – Fizică: attosecundele — instrumentar laser care pătrunde în dinamica electronilor din biologie; aplicațiile medicale sunt emergente, dar platforma tehnologică e relevantă.